Jurnalista Emilia Șercan a obținut redeschiderea anchetei care vizează scurgeri de informații și probe din Poliția Română către fostul deputat Cristian Rizea, infractor dat în urmărire generală la acea oră, probe ce au fost folosite la organizarea unei acțiuni de tip kompromat. Motivul: jurnalista scrisese despre șefii Poliției și despre ministrul de Interne!
După ce procurorii au clasat dosarul care viza fapte grave, Emilia Șercan a obținut, în instanță, anularea ordonanței de clasare referitoare la scurgerile de informații din Poliția Română. „Desființează, în parte, ordonanța, în ceea ce privește soluțiile dispuse privind: – clasarea plângerii pentru săvârșirea infracțiunii de violare a vieții private; – clasarea plângerii pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice;- clasarea plângerii pentru săvârșirea infracțiunii de fals informatic. Trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor sus menționate”, este decizia care aruncă-n aer Poliția Română.
Cu alte cuvinte, judecătorii au suspiciuni că probele depuse de Emilia Șercan la Poliția Capitalei, care au ajuns imediat la infractorul fugar Cristian Rizea, ar putea îmbrăca forma unei infracțiuni de „divulgare a informațiilor secrete de serviciu”.
Mesajul Emiliei Șercan, după ce a primit motivarea hotărârii:
„Unul dintre lucrurile care m-au marcat cel mai mult când am citit motivarea decizie de redeschidere a dosarului de kompromat a fost faptul că un judecător a apreciat că procuroarea Nicoleta Rotaru, de la Parchetul Curții de Apel București, a evaluat probele subiectiv.
“Probele pe care procurorul și-a întemeiat soluția au fost declarațiile intimaților și ale petentei, evaluate subiectiv”.
Prin simpla decizie de clasare a dosarului e limpede pentru toată lumea că nu le-a evaluat subiectiv în favoarea mea, ci în favoarea celor care au comis infracțiunile despre care, acum, un judecător spune că nu au fost anchetate corespunzător.
Procuror. Subiectiv.
Un procuror care e angajat de stat să aplice legea, în litera și spiritul ei, își permite să fie subiectiv. Nu imparțial, nu corect, nu obiectiv. Subiectiv. Subiectiv cu prezumtivii făptuitori. Justiție subiectivă. Justiție în favoarea infractorilor.
Timp de 2 ani și 7 luni am spus limpede că Parchetul Curții de Apel București, cu sprijinul Parchetului General, a încercat să îngroape cazul de kompromat, după ce poliția a încercat să mușamalizeze scurgerea unei probe dintr-un dosar penal, folosită mai apoi pentru a mă discredita public.
Tot ceea ce am afirmat public în acești 2 ani și 7 luni este acum confirmat de un judecător. Am reclamat injustiția în acest caz, un judecător spune acum în motivare că procurorul a fost subiectiv.
Judecătorul a explicat, pe scurt, redeschiderea dosarului astfel:
– pentru infracțiunea de violarea a vieții private: „soluția dispusă de procuror […] este neîntemeiată, fiind rezultatul pe de o parte, a unei erori de interpretare și pe de altă parte, a unei urmăriri penale deficitare”;
– pentru infracțiunea de de divulgare de informații secrete sau nepublice: „soluția […] este neîntemeiată […] Judecătorul constată că probele pe care procurorul și-a întemeiat soluția au fost declarațiile intimaților și ale petentei, evaluate subiectiv. […]
procurorul a acordat credibilitate susținerilor intimaților și nu a administrat și alte mijloace de probe, solicitate motivat de petenta Șercan Emilia”;
– pentru infracțiunea de fals informatic: „soluția […] nu este întemeiată, fiind, și în acest caz, consecința modului defectuos de interpretare a unor mijloace de probă administrate și pe de altă parte, a caracterului incomplet al urmăririi penale”.
Acum, după 2 ani și 7 luni dosarul o va lua aproape de la zero, pentru că până acum justiția a fost făcută în spiritul injustiției și a statului de nedrept.
Procuror. Subiectiv”.
Decizia integrală:
„Desfiin?ează, în parte, ordonan?a, în ceea ce prive?te solu?iile dispuse privind: – clasarea plângerii pentru săvâr?irea infrac?iunii de violare a vie?ii private, faptă prev. ?i ped. de art.226 alin.2 C.p. – clasarea plângerii pentru săvâr?irea infrac?iunii de divulgare a informa?iilor secrete de serviciu sau nepublice, faptă prev. ?i ped. de art. 304 alin.1 C.p. – clasarea plângerii pentru săvâr?irea infrac?iunii de fals informatic, fapte prev. ?i ped. de art.325 C.p. Trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală sub aspectul săvâr?irii infrac?iunilor sus men?ionate.
În temeiul art. 341 alin. 6 lit. c C.p.p. admite plângerea petentei împotriva aceleiași ordonanțe și schimbă temeiul clasării plângerii penale pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare și șantaj, fapte prev. ?i ped. de art.206 alin.1 C.p. art.207 alin.2 C.p. în ceea ce îl privește pe intimatul Rizea Mihai din art. 16 alin. 1 lit. a) – fapta nu există în art. 16 alin. 1 lit. b) C.p.p. – fapta nu este prevăzută de legea penală. Men?ine solu?iile din ordonan?ă privind: – clasarea plângerii pentru săvâr?irea infrac?iunii de acces ilegal la un sistem informatic, faptă prev. ?i ped. de art.360 alin.1 C.p. întrucât a intervenit prescrip?ia răspunderii penale. – clasarea plângerii pentru săvâr?irea infrac?iunilor de amenin?are ?i ?antaj, fapte prev. ?i ped. de art.206 alin.1 C.p. art.207 alin.2 C.p., întrucât faptele sesizate nu există (fa?ă de Păcuraru Sorin-Cosmin, administrator Compactview MP S.R.L ?i Bertalan-Păcuraru Alexandra-Beatrice, asociat al Prestige Media PHG S.R.L). – clasarea plângerii pentru săvâr?irea infrac?iunii de abuz în serviciu, faptă prev. ?i ped. de art.297 alin.1 C.p., întrucât fapta sesizată nu este prevăzută de legea penală (raportat la plângerea formulată la data de 08.07.2022). – clasarea plângerii pentru săvâr?irea infrac?iunii de abuz în serviciu, faptă prev. ?i ped. de art.297 alin.1 C.p., întrucât fapta sesizată nu există (raportat la plângerea formulată la data de 02.10.2023). În temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 05.09.2024”.
Postare a Emiliei Șercan, din iulie 2022:
„Infractorul condamnat și fugar Cristian Rizea recunoaște într-un video ceea ce autoritățile române au încercat să mușamalizeze din februarie în povestea kompromatului meu: fotografiile mele au fost publicate „în exclusivitate” de el, deci o probă din Poliția Română a fost scursă pe site-ul acestuia, exact așa cum am reclamat din 18 februarie!
Declarația infractorului Cristian Rizea dinamitează analiza Poliției Române aflată la dosarul penal, confirmă scurgerea probei din Poliția Română, dar și încercarea de mușamalizare a scurgerii la care Poliția Română a fost parte!
Poliția Română subordonată doctorului Lucian Bode!
La trei zile după ce am depus plângere penală că o probă pe care am dat-o poliției a fost scursă pe site-ul infractorului Rizea, șeful Poliției Române mi-a prezentat o analiză a modului în care s-a răspândit pe internet respectiva probă, la pachet cu cele 5 fotografii care mi-au fost furate.
Șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei – care îmi spunea „doamna Șercan, noi nu ne jucăm aici!” și că analiza a fost făcută de „cei mai buni specialiști din poliție” -, a încercat să mă convingă că un alt site a publicat mai înainte proba și fotografiile: patrianoastra[.], site care miroase a securism de la o poștă.
Analiza pe care mi-a prezentat-o șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei, a fost o gogoriță sinistră, iar din februarie până acum am adunat sistematic dovezi pentru asta și nu mă voi opri aici!
De ce a trebuit să adun eu dovezi și nu parchetul?
Pentru că parchetul a preluat total teza Poliției Române, că patrianoastra[.] a publicat prima dată pozele, și nu site-ul infractorului Rizea, că proba nu a fost scursă din Poliție, ci mi-a fost mie furată din telefon. Niște funduri trebuiau salvate, adică!
Din acest motiv procurorul de caz voia în luna mai să îmi percheziționeze mie telefonul și nu pe al celor care primiseră captura de ecran la 12, respectiv 23 de minute după ce au am dat-o ca probă unei polițiste.
După ce am trimis autorităților primele indicii de antedatare ale site-ului patrianoastra[.], acesta a fost șters cu totul. Păi, cum băieți, cum să ștergeți site-ul care reprezintă proba că acolo s-au publicat prima dată pozele mele, site-ul care ar trebui să vă salveze fundurile? Cum să faceți așa ceva dacă materialul ăla nu a fost antedatat? În loc să conservați probe, voi le ștergeți?
Investigațiile făcute asupra site-ului patrianoastra[.] mai întâi de Bitdefender și mai apoi de fundația suedeză Qurium, cărora le mulțumesc public, au descoperit probe zdrobitoare că pozele au fost încărcate pe acest site pe 18 februarie, la 15 ore după ce au fuseseră deja publicate pe site-ul lui Rizea.
Mai simplu spus, analiza Poliției Române a fost o făcătură sinistră! Siguranță și încredere, să nu cumva să le uitați sloganul!
PS. Video-ul în care Rizea confirmă public că el a publicat prima dată pozele, deci și proba scursă din Poliție, a fost făcut public aseară de fundația Qurium pe contul său de Twitter.”