Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului pe 2024 menţionează cazul activistei civice Angi Şerban, de la Corupţia Ucide, care a fost ridicată de poliţie, dusă la secţie, amprentată şi percheziţionată, pentru o postare pe Facebook. Culmea, ea nu a fost ridicată de acasă, ci dintr-un apartament în care se afla în vizită, ceea ce demonstrează că activista era filată de Poliția Capitalei.
„Pe 14 ianuarie, poliţia a reţinut-o pentru scurt timp pe activista civică Angi Şerban şi, potrivit relatărilor, a supus-o unui interogatoriu, a amprentat-o şi a percheziţionat-o corporal, după ce Şerban a postat pe Facebook. Potrivit unui comunicat al Poliţiei Capitalei, postarea lui Şerban reprezenta o incitare la comiterea unei infracţiuni”, se arată în Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului pe 2024.
Postarea pentru care Angi Șerban a fost percheziționată și amprentată:
În ianuarie 2024, activista Angi Şerban, de la Corupţia Ucide, a fost ridicată de poliţie (de la altă adresă decât cea din buletin, de unde reiese faptul că activista a fost monitorizată), urcată în dubă şi dusă la secţie, unde a fost anchetată pentru o postare pe Facebook, în care critică intervenţia autorităţilor publice la protestul transportatorilor.
Intervievată la momentul respectiv de Epoch Times pe tema celor întâmplate, Angi Şerban a opinat că ceea ce i s-a întâmplat ei, şi nu doar ei – şeful Poliţiei Române a declarat că oamenii legii au deschis 24 de dosare penale pentru instigare în timpul protestelor fermierilor şi transportatorilor – este un abuz şi transmite un semnal extrem de periculos, având în vedere că autorităţile şi-au permis să facă asta chiar în an electoral.
„Această acțiune a Poliției Române, prin care o persoană a fost ridicată cu mandat de aducere, de la o altă adresă decât domiciliul, condusă la sediul poliției și percheziționată corporal pentru o postare pe o rețea de socializare, reprezintă o formă dură de intimidare și umilire a cetățenilor care exprimă opinii critice la adresa instituțiilor de forță și, deci, un atac grav la adresa democrației. Aceste acțiuni creează un climat ostil, menit a descuraja cetățenii să-și exercite dreptul de a participa la adunări publice și dreptul la liberă exprimare, inclusiv la critică”, se arăta într-un document transmis publicației SpotMedia.ro.
