România este o țară sigură: adresa unui jurnalist este oferită de Poliție și de Parchetul Mangalia unui sponsor al-Qaida și unui interlop extrem de sângeros, acuzat de tentative de omor, după ce reporterul a dezvăluit că suspecții se lăudau că obțin documente false pentru migranți, cu ajutorul unor angajați ai Ministerului Afacerilor Interne!
https://www.stirilekanald.ro/blestem-lansat-de-turcul-sait-caglar-pentru-romani-20294275
Foto: stirilekanald.ro
O anchetă care îi vizează pe sponsorul al-Qaida Mehmet Sait Caglar (foto sus) și interlopul constănțean Iusein Sinan Suliman (foto jos), alături de angajați MAI, a luat o turnură bizară, în „România sigură” a lui Cătălin Predoiu: polițiștii și procurorii au decis să anexeze la dosar adresa de acasă a jurnalistului care a dezvăluit în anul 2021 că cei doi se lăudau că Poliția îi ajută să obțină documente false!
Asta, în condițiile în care sponsorul al-Qaida îl amenințase de trei ori pe jurnalist și l-a avertizat că va suferi după familia sa, așa cum suferă el după părinții morți într-un cutremur. Adică va avea și jurnalistul familia moartă, fix ca el.
Extrem de vigilenți, „oamenii legii” au găsit ocazia perfectă să îi închidă gura definitiv jurnalistului incomod, sperând, probabil, că mafioții specializați în tentative de omor vor face ce știu ei mai bine.
Așa că, încălcând flagrant legea, procurorii și polițiștii au anexat la dosar adresa de acasă a ziaristului. Ca să o afle și infractorii care se lăudau că plătesc polițiști.
În urma apariției articolului din 2021, procurorii din Mangalia au dispus, „cu celeritate”, zilele trecute, adică în februarie 2024, ca polițiștii de la Secția 14 din Capitală să îl localizeze rapid pe reporter și să îl ducă la audieri de urgență, susținând că materialul de presă ar reprezenta un denunț.
Infractorii – liberi, jurnalistul – monitorizat ca pe vremea Securității
Deși îl puteau cita la locul de muncă pe jurnalist sau îl puteau cita pe e-mail, în condițiile în care îi cunoșteau adresa de poștă electronică și numărul de telefon de serviciu, anchetatorii au ales altă cale. Au interogat mai mulți vecini, „explicând” că jurnalistul „este căutat de poliție” și au obținut, prin „metode specifice”, un număr de telefon al acestuia, pe care îl știau doar câteva persoane apropiate.
„Numărul de telefon personal îl avem din dosarul operativ al dvs.”, a explicat un polițist. Cu alte cuvinte, jurnalistul incomod este monitorizat de Poliția Capitalei și interceptat, după bunul plac al oamenilor în uniforme. Cam cum făcea Securitatea, înainte de 1989.
Cine a semnat „denunțul”?
Un element extrem de interesant este acela că dosarul care vizează faptele de corupție de la Mangalia a fost deschis, conform Poliției și Parchetului, în urma unui presupus denunț făcut de jurnalist. Fiindcă procurorii au considerat că articolul era… denunț!
Conform legii, „denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană sau de către o unitate dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal, despre săvârşirea unei infracţiuni; denunţul trebuie să conţină aceleaşi date ca şi plângerea; denunţul scris trebuie să fie semnat de denunţător, iar în cazul denunţului oral, acesta se consemnează într-un proces-verbal de către organul în faţa căruia a fost făcut”.
Ori, cum jurnalistul nu a semnat niciun asemenea document, teoretic, denunțul invocat este nul.
Asta, dacă nu cumva altcineva a semnat actul, falsificând iscălitura jurnalistului…
Au refuzat să se sesizeze din oficiu
Chiar și în absența unui denunț, procurorii se puteau sesiza din oficiu, din materialul de presă, așa cum o fac în alte cazuri. „Organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârşit o infracţiune pe orice altă cale decât cele prevăzute la art. 289-291 şi încheie un proces-verbal în acest sens”., prevede legea.
Însă au preferat să anexeze la dosar buletinul jurnalistului, ca să aibă acces la adresa de domiciliu sponsorul al-Qaida și interlopul specializat în tentative de omor.
Au ignorat legea, ca să-l expună pe jurnalist
Potrivit legii, Poliția și Parchetul ar fi putut să evite situația de a periclita viața reporterului, aplicând prevederile art. 125 din Codul de Procedură Penală. Adică să anonimizeze datele personale ale jurnalistului amenințat. Însă au preferat să nu facă acest lucru. Probabil, ca să-l învețe minte, să nu se mai bage în afacerile derulate între interlopi și polițiști.
„Art. 125. Martorul ameninţat. În cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz”.
https://www.universuljuridic.ro/audierea-sub-pseudonim/
Așa că, acum, adresa jurnalistului este pusă la dispoziția sponsorului al-Qaida, declarat indezirabil și expulzat din țară, din rațiuni care țin de siguranța națională, precum și cea a interlopului care se lăuda că plătește polițiști, pentru a-i procura acte false.
Cătălin Predoiu este mândru de felul în care acționează poliția și susține că „România este o țară sigură”
În decembrie 2021, jurnalistul oferit pe tavă infractorilor a dezvăluit că Mehmet Sait Caglar, turcul expulzat din România pentru că sponsoriza o grupare teroristă, se lăuda că urmează să revină în țara noastră, cu acte false „fabricate” de funcționari corupți din Ministerul Afacerilor Interne.
https://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000395780&id_inst=2
Întrucât faptele lui Caglar (foto sus) vizau siguranța națională, dat fiind faptul instanța stabilise că acesta avea legături cu teroriștii al-Qaida, reporterul a decis să sesizeze imediat Serviciul Român de Informații și DIICOT, apoi a publicat un articol.
În momentul în care afirma că va reveni în țară cu acte false, emise de polițiști corupți, Caglar era declarat indezirabil pe teritoriul României, în dosarul său judecătorii hotărând: „Admite sesizarea formulată de petentul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Declară ca indezirabil pe teritoriul României pe pârâtul M.S.C. (Mehmet Sait Caglar – n.r.), cu datele de identificare indicate în sesizare, pentru o perioadă de 10 ani pentru raţiuni de securitate naţională. Hotărârea se comunică petentului Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pârâtului şi Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare. Executorie”.
Alex Florența, șeful Parchetului General, vrea mai mulți procurori care să ancheteze magistrații, a declarat ministrul Justiției, Alina Gorghiu, luni seară, la Digi24
Celălalt personaj căruia Parchetul și Poliția îi pun la dispoziție adresa de acasă a jurnalistului este Iusein Sinan Suliman. În 2022, acesta a fost condamnat pentru că a condus un bolid pe drumurile publice, deși nu avea permis, iar anul trecut a redevenit un om liber. Așa că acum se poate duce fără probleme acasă la jurnalist, „grație” procurorilor și polițiștilor.
https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=4728
„Admite propunerea de liberare condiționată formulată pentru petentul S I S (deţinut în Penitenciarul Poarta Albă). Dispune liberarea condiţionată a condamnatului S I de sub puterea MEPI nr. 294/2022 emis de Judecătoria Mangalia în baza sentinţei penale nr. 256/2021, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză”, a decis instanța.
Iusein Sinan Suliman, căruia procurorii și polițiștii îi oferă adresa de acasă a jurnalistului, a fost acuzat și de o tentativă de omor, precum și de complicitate la șantaj. În al doilea dosar, instrumentat de DNA, a fost condamnat definitiv la un an și zece luni.
Conform procurorilor DNA, „în luna martie a anului 2012, în urma cumpărării unui imobil situat în Portul Turistic Mangalia, inculpatul Iuzeir Raim a promis că va achita proprietarului, persoană vătămată, suma de 33.000 de euro, reprezentând contravaloarea unui autoturism marca Mercedes“.
„Discuțiile purtate cu inculpatul au fost înregistrate de către V. C. cu propriul telefon mobil, înregistrările fiind depuse la dosar. Partea civilă a mai declarat că, la una dintre aceste discuții au participat și inculpații S. I. S. (n.r. – Suliman Iusein Sinan) și D. V. (n.r. – Vasile Dumitru) şi, care l-au sprijinit pe inculpatul I. R. și au încercat și ei să îl convingă să renunțe la plângerea formulată împotriva acestuia din urmă“, conform magistraţilor. „Prezența celor doi coinculpați a fost una de natură a-l intimida, deoarece cunoștea despre aceștia că sunt persoane violente, cunoscute cu antecedente penale, apropiați de-ai inculpatului I. R.“, preciza, la momentul respectiv, site-ul rolii.ro.
„Acțiunile conjugate ale celor trei inculpați i-au provocat persoanei vătămate o stare de temere, pentru sine și pentru soția sa, în condițiile în care el muncea în principal în Danemarca, iar soția sa rămânea singură în M. și suferea de mai multe afecțiuni medicale“, conform documentelor judecătorilor.
„Dispune trimiterea în judecată a lui Iusein Sinan Suliman, pentru „săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor calificat, tulburarea ordinii şi liniştii publice“.
De asemenea, alături de acesta au mai fost trimişi în judecată şi Negimedin Suliman, pentru „săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor calificat, tulburarea ordinii şi liniştii publice, portul fără drept de obiecte periculoase, folosirea fără drept de obiecte periculoase“, Geilan Ciobanu, cunoscut cu antecedente penale, conform fişei cazier, „pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la tentativă de omor calificat, prin ajutor dat intenţionat numitului Suliman Iusein Sinan să comită faptele reţinute în sarcina sa – complicitate la tentativă de omor calificat, prin ajutor dat intenţionat lui Suliman Negimedin să comită faptele reţinute în sarcina sa – loviri sau alte violenţe“, Tanior Ismail „pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la tentativă de omor calificat, prin ajutor dat intenţionat numitului Suliman Iusein Sinan să comită faptele reţinute în sarcina sa – complicitate la tentativă de omor calificat, prin ajutor dat intenţionat lui Suliman Negimedin să comită faptele reţinute în sarcina sa – loviri sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice“.
Alături de aceştia a mai fost trimis în judecată şi Emura Ismail, zis „Papai“, pentru „săvârşirea infracţiunilor de complicitate la tentativă de omor calificat, prin ajutor dat intenţionat numitului Suliman Iusein Sinan să comită faptele reţinute în sarcina sa – complicitate la tentativă de omor calificat, prin ajutor dat intenţionat lui Suliman Negimedin să comită faptele reţinute în sarcina sa – loviri sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice“.
Conform ziuaconstanta.ro, judecătorii constănţeni au constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi au dispus începerea judecăţii cauzei privindu-i pe Iusein Sinan Suliman, Negimedin Suliman, Geilan Ciobanu, Tanior Ismail (fiul lui Natural şi Melia), Tanior Ismail (fiul lui Raim şi Sabrie) şi Emura Ismail, zis „Papai“.
Cei şase au fost trimişi în judecată în urma scandalului care ar fi avut loc la sfârşitul lunii ianuarie 2016, în Clubul Milano din localitatea Limanu. În urma bătăii, trei persoane ar fi ajuns la spital.
În dosarul tentativei de omor, Iusein, care se lăuda că plătește polițiști pentru acte false, a scăpat, după ce victima sa și-a retras plângerea.