Mai mulți minori care, astăzi, au participat la simularea examenului de Evaluare Națională, au fost filați într-o școală și fotografiați pe furiș, fără acordul lor sau al părinților, iar imaginile surprinse ilegal au fost postate pe pagina oficială de Facebook a primarului Sectorului 4, Daniel Băluță.
O postare aparent banală scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: elevii unei școli din Sectorul 4 au fost urmăriți de o persoană și fotografiați pe ascuns, fără acordul lor sau al părinților, iar imaginile surprinse ilegal au fost făcute publice de edilul sectorului, Daniel Băluță.
Elevii, care sunt minori, au fost fotografiați de o persoană care a avut acces în curtea unității de învățământ, iar după doar câteva minute, imaginile realizate ilegal au fost mediatizate de primarul Daniel Băluță.
Părinții unor minori care apar în imaginile buclucașe s-au declarat revoltați de modul în care a acționat persoana care a realizat fotografiile și au solicitat ștergerea acestora sau blurarea fețelor minorilor, însă imaginile au rămas în continuare pe pagina de Facebook a edilului.
„Persoana care ne-a fotografiat putea să ceară permisiunea, nu să le facă pe furiș. Probabil că părinții ar fi fost de acord și nu era necesar ca omul lui Băluță să acționeze mârlănește. Însă persoana respectivă a preferat să acționeze ca un infractor, să pozeze copiii hoțește. Vom solicita unității de învățământ să ne arate imaginile surprinse de camerele de supraveghere, ca să vedem și noi cine ne pozează copiii pe furiș. Poate că persoana respectivă are fantezii cu minori, iar poliția ar trebui să îi ridice telefonul, ca să verifice imaginile. Am raportat imaginile postate pe Facebook, însă primarul Băluță nu le-a șters”, a scris părintele unuia dintre copiii fotografiați ilegal.
Conform art. 73 din Codul Civil, „Orice persoană are dreptul la propria imagine. În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri”.
„Fotografierea ori utilizarea imaginii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără consimțământului acesteia, reprezintă o atingere adusă vieții private, iar în anumite condiții ar putea reprezenta chiar infracțiune pedepsită cu amendă sau închisoare”, prevede legea.
Fostul judecător Cristi Dănileț explica, în urmă cu patru ani: „Atunci cineva publică pe internet fotografii portret cu minori, destinate publicului, trebuie să obțină acordul părintelui (pentru copilul cu vârsta sub 14 ani), acordul copilului și al părintelui (pentru minorul cu vârsta de 14-16 ani) și doar acordul minorului care are vârsta de 16-18 ani. În aceleași condiții acordul de publicarea a fotografiilor poate fi retras. În plus, nici măcar un părinte nu poate posta fotografii cu copilul său care a împlinit vârsta de 14 ani, dacă minorul nu este de acord cu aceasta”.
Potrivit juridice.ro, la nivel de principiu, captarea imaginii (fotografierea) unei persoane ori utilizarea acestei imagini (inclusiv prin distribuiri pe site-urile de socializare) sunt interzise în absența consimțământului prealabil al persoanei fotografiate, sau, în cazul minorilor, în absența consimțământului prealabil al reprezentanților legali. Totuși, dreptul la imagine nu este un drept absolut, iar fotografierea și utilizarea imaginii unei persoane sunt permise chiar în lipsa unui consimțământ prealabil atunci când acestea se fac cu bună credință în exercitarea altor drepturi fundamentale cum este, de exemplu, dreptul la libera exprimare.
Delimitarea dreptului la imagine de dreptul la liberă exprimare nu este un exercițiu simplu, iar instanțele de judecată sunt de multe ori puse în situația de a cântări atent limitele acestor drepturi fundamentale atunci când sunt chemate să decidă dacă utilizarea imaginii unei persoane satisface sau nu exigențele legale. În efortul de a trasa granița între dreptul la imagine și dreptul la liberă exprimare, legea și practica judiciară au definit câteva reguli principiale.
Fotografierea unei persoane aflate într-un spațiu privat, indiferent că acel spațiu îi aparține ei sau altei persoane, fără acordul acesteia, este de principiu interzisă, indiferent dacă este urmată sau nu de utilizarea acelei imagini sau înregistrări (art. 74 lit. c) din Noul Cod Civil). Mai mult decât atât, în condițiile Codului Penal[1], fotografierea unei persoane aflate în spații private fără consimțământul său ar putea reprezenta infracțiune pedepsită cu amendă sau chiar închisoare.
La polul opus se află situația fotografierii/utilizării imaginii unei persoane surprinse într-un loc public în desfășurarea unei activități publice (artiștii care susțin un concert, sportivii care participă la un eveniment sportiv etc.), caz în care, de principiu, utilizarea imaginii persoanei respective fără acordul său nu încalcă legea dacă nu aduce atingere reputației ori demnității sale.
Situațiile cel mai des întâlnite și care generează conflicte legale sunt acelea când, fără acordul său, se utilizează imaginea unei persoane surprinse într-un loc public, însă în desfășurarea unei activități private (de exemplu, persoanele din publicul unui concert sau unui eveniment sportiv). Legea nu consacră regula conform cu care tot ce se întâmplă pe domeniul public poate fi filmat sau fotografiat. Dreptul la imagine ar suferi o restrângere nejustificată dacă el ar putea fi exercitat numai în limitele spațiilor private. Activitățile curente presupun deplasarea și prezența individului în spații și locuri publice, iar a considera că această alegere reprezintă o opțiune în sensul acceptării unei expuneri către publicul larg ar conduce la concluzia forțată că o persoană va putea să păstreze intimitatea activităților sale zilnice numai dacă ar rămâne în permanență în securitatea unui spațiu privat. Din acest motiv, fotografierea și utilizarea imaginilor cu activități private desfășurate în locuri publice sunt legale numai dacă înregistrările sunt utilizate cu bună-credință. Aceasta impune existența unui interes legitim care să justifice fotografierea și utilizarea, interes care trebuie să existe inclusiv la momentul fotografierii (de ex. surprinderea unor fapte nelegale). În caz contrar, utilizarea cu bună-credință este pusă sub semnul întrebării, iar persoana în cauză se va putea opune utilizării imaginii sale.