Soția generalului SRI Florian Coldea – acuzat că ar fi luat șpăgi de sute de mii de euro pentru a influența judecători -, care, la rândul ei, este ofițer SRI, lucrează sub acoperire la SNSPA.
Cu toate că ceilalți colegi care predau la SNSPA și-au trecut în CV-urile publice funcțiile deținute, Dorina Ioana Coldea a tras linie la capitolul „Experiență profesională”. Cum ar veni, este o simplă profesoară, specializată în Psihologie. N-are alt loc de muncă, n-are alte activități și n-are experiență profesională în altă instituție. Cel puțin, așa minte ea.
În pofida faptului că profesoara Dorina Ioana Coldea susține, pe site-ul Facultății de Comunicare, că nu are alte activități în afara celor didactice de la SNSPA, în declarația de avere a soțului general scrie altceva.
De ce îi este Dorinei Coldea rușine cu meseria sa? Nu se știe! Cert este că preferă să mintă în privința ocupației, spre deosebire de colegii săi, care au menționat, cu mândrie, celelalte locuri de muncă.
Comunicatul DNA, referitor la gruparea condusă de generalul SRI Florian Coldea:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, începând cu data de 24 mai 2024, față de patru persoane (doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți, un avocat din cadrul Baroului București și o persoană fără calitate specială), pentru săvârșirea unor infracțiuni de trafic de influență, forma participației penale fiind autoratul și complicitatea.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro plus TVA, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia pronunțe hotărâri favorabile martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro plus TVA, fiind stabilit ca aceasta să fie remisă în trei tranșe egale.
În contextul menționat mai sus, în aceeași perioadă, martorul ar fi remis celor trei inculpați o plată parțială în sumă de aproximativ 100.000 euro.
In cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane juridice, cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei patru inculpați trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu părăsească teritoriul României și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.
Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar pe cauțiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
De asemenea, inculpații vor depune o cauțiune în valoare de 500.000 lei (stabilită față de cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București), respectiv 150.000 lei (cu privire la cel de-al patrulea inculpat), care vor fi consemnate pe numele lor, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție, sau prin constituirea unor garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita acelorași sume de bani, în favoarea Direcției Naționale Anticorupție”.
